Beethoven compunea dupa bataile inimii sale?

Toti cei ce au ascultat capodoperele lui Beethoven le-ar descrie ca fiind o muzica ce merge direct la inima. Se pare ca aceasta descriere s-ar putea sa fie mai aproape de realitate decat credem.
Ritmurile neobisnuite gasite in unele din cele mai importante lucrari ale marelui compozitor ar putea fi in legatura directa cu o conditia cardiaca – aritmie – pe care se pare ca a avut-o, conform unor studii si cercetari realizate recent.
Oameni de stiinta au analizat modelul ritmic al unui numar de lucrari ale lui Beethoven, pentru a cauta indicii cu privire la posibila legatura existenta intre acestea si afectiunea de inima de care marele compozitor suferea – aritmie cardiaca.
In momentul in care pulsul devine neregulat, datorita unei afectiuni cardiace, are niste variatii imprevizibile, iar aceste variatii pot fi vazute si in muzica realizata de Beethoven.
Aritmia cardiaca face ca inima sa bata prea incet, prea repede, sau intr-un ritm total neregulat. Cercetatorii au aflat ca schimbarile neasteptate de ritm si de note din compozitiile lui Beethoven urmeaza astfel de ritmuri specifice aritmiei cardiace.
Medicii si istoricii se pare ca au dovezi suficiente pentru a sustine faptul ca Beethoven suferea si de afectiuni cardiace pe langa alte boli. Multe dintre acestea au contribuit si la un puls neregulat, explica cercetatorii.
In plus, surzenia de care suferea compozitorul l-ar fi putut face mai sensibil la ritmul batailor inimii, care poate din aceasta cauza i-a influentat intr-o mare masura si muzica. Acesta este cazul finalului cvartetului de corzi intitulat Cavatina, sau in sonate pentru pian renumite ale marelui compozitor.
Beethoven nu este singurul artis renumit a carui munca a fost afectata de conditii medicale. Claude Monet avea probleme grave cu vederea si a fost diagnosticat cu cataracta in ultimii ani ai vietii sale. In jurul varstei de 65 de ani, a inceput sa i se schimbe perceptia culorilor si lucrarile sale au devenit mult mai abstracte.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca legatura dintre minte si corp modeleaza modul cum traim experienta asupra lumii, lucru foarte evident in special in domeniul artei.