Gaming-ul in exces daunator

Un articol publicat in Neurology Now, o pulbicatie oficiala a Academiei Americane de Neurologie, argumenteaza ca gaming-ul excesiv schimba nu numai comportamentul exterior al adolescentilor, dar si modul fundamental in care se comporta creierele adolescentior. Articolul face clar ca astfel pot fi foarte benefice si avanatajoase, insa pot sugera ca gaming-ul excesiv poate fi pagubitor pentru dezvoltarea creierului.

Majoritatea argumentelor prezentate in articol se contureaza in jurul consecintelor dopaminei in creierele adolescentilor. Studiile arata ca gaming-ul activeaza centrul de placere din creier, eliminand elementul chimic si stimuland emotiile pozitive. Dar problema este ca gaming-ul este realizat pentru a tinti aceste centre, iar creierul raspunde de producerea mai putinei dopamine de fiecare data. Dupa cum explica autorul articolului, Amy Paturel, explica ca impreuna cu toata dopamina ce bantuie, creierul primeste mesajul pentru a produce mai putin din acest neurotransmitator critic. Rezultatul de final, jucatorii sfarsesc cu o aprovizionare diminuata de dopamina.

Gaming-ul stimuleaza de asemenea anumite regiuni ale creierului, Paturel spune ca pana in anii timpurii din 1990, oamenii de stiinta au avertizat acest lucru din cauza ca jocurile video doar stimuleaza regiuni de creier care controleaza viziunea si miscarea, alte parti a mintii responsabile pentru comportament, emotii si invatand ar putea deveni subdezvoltat.

Dupa un studiu de caz, Paturel prezinta povestea lui Anthony Rosner, ce era obsedat de World of Warcraft, si de multe ori se jucau pentru 18 ore pe zi. Viata lui Rosner din afara jocului a inceput sa se distruga, si se chinuia cu greutatea si pierderea prietenilor. Paturel foloseste barbatul pentru a sprijini ideea ca gamingul in excess este daunator pentru santatea fizica, psihica si sociala. La varsta de 17 ani, Anthony Rosner, din Londra, Anglia, era eroul din comunitatea de gaming online al jocului World of Warcraft. A construit imperii, a condus raid-uri si a intrat intr-o lume fantasy in care si-a indeplinit orice nevoie. Intre timp, viata sa reala era virtual inexistenta. Isi neglija munca de la scoala, relatiile, sanatatea, chiar si igiena.